MAE român dă replica Kievului privind monitorizarea în comun a mediului Deltei Dunării
Directorul general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Cosmin Dinescu, a respins, la noiembrie, într-o conferinţă de presă, comentariile din presa ucraineană privind legalitatea proiectului Bâstroe.
"Toate declaraţiile care au apărut în ulima perioadă în presa ucraineană nu corespund realităţii. Proiectul este, în continuare, în afara dreptului internaţional. Nu a existat şi nu există vreo confirmare a legalităţii sale de vreo instituţie sesizată, mai mult decât atât, paşii procedurali întreprinşi de partea ucraineană rămân doar atât - paşi procedurali", a precizat Cosmin Dinescu.
Acesta şi-a exprimat speranţa că autorităţile de la Kiev se vor arăta deschise dialogului şi că vor înţelege că "soluţia, în acest caz, este cooperarea, aplicarea dreptului internaţional, şi nu declaraţii războinice de presă".
"Recent a apărut o chestiune a colegilor noştri de la Kiev referitoare la monitorizarea în comun a mediului în Delta Dunării, care a fost prezentată o victorie a lor şi o urmare a discuţiilor care au avut loc în Comitetul de implementare de la Geneva al Convenţiei de la Espoo. De fapt, monitorizarea în comun a fost o recomandare pe care însăşi comisia de anchetă a făcut-o ambelor state şi nu are nicio legătură nici cu alte activităţi pe care partea română le-ar întreprinde în partea Dunării şi nu este legată în mod direct de Canalul Bâstroe. A fost făcută de comisia de anchetă în acel document în ideea creării unui climat de cooperare între România şi Ucraina, ca nişte măsuri de bună credinţă, care să fie propice rezolvării chestiunii Bâstroe", a declarat Cosmin Dinescu.
La data de 6 martie MAE ucrainean a trimis o sesizare organismelor internaţionale, î care acuză România că "are un dispreţ profund faţă de dreptul internaţional", prin anumite lucrări derulate în Delta Dunării.
Cosmin Dinescu a subliniat că aceste lucrări nu au nicio legătură cu crearea unei căi de navigaţie care ar trebui să permită trecerea navelor cu un tonaj de peste 1350 de tone, fiind vorba doar lucrări în direcţia îmbunătăţirii navigaţiei pe Braţul Sulina şi Braţul Sfântul Gheorghe, de construirea unor canale artificiale între braţele Sulina şi Chilia, aruncarea materialului dragat în urma acestor lucrări, în braţul Chilia, şi de planul naţional de dezvoltare teritorială a României.
În acest sens, Comitetul va adopta o decizie în luna martie 2010 şi o va transmite spre aprobare Adunării statelor părţi, urmând aceeaşi procedură ca şi în cazul sesizării României în problema Bâstroe.
Dinescu a reiterat poziţia României în această problemă, arătând că Braţul Sulina are un statut special în Delta Dunării, fiind singurul acoperit de prevederile Convenţiei de la Belgrad privind navigaţia pe Dunăre şi unicul braţ amenajat pentru navigaţie încă din secolul al XIX-lea.
"În temeiul acestei Convenţii, statelor părţi le revin obligaţii de a asigura navigabilitatea în anumiţi parametri. Sulina şi Dunărea până la Brăila fac parte din Dunărea maritimă, ceea ce determină necesitatea asigurării unei adâncimi care să permită pasajul nu doar al navelor fluviale, ci şi al navelor maritime. Astfel, România, în fiecare an, în funcţie de circumstanţe - dacă este un an secetos, ploios -, întreţine navigaţia, iar dacă au loc depuneri de sedimente, este obligată să dragheze pentru a asigura în continuare canalul. Nu este vorba de lucrări care se efectuează la bunul plac al părţii române, este vorba de menţinerea unei artere de navigaţie potrvit obligaţiilor care îi revin conform Convenţiei de la Belgrad", a explicat Dinescu.
Totodată, el a ţinut să precizeze că România nu întreprinde lucrări de îmbunătăţire a navigaţiei pe braţul Sfântul Gheorghe, că nu au astfel de lucrări în plan şi că un proiect navigabil între Sulina şi Chilia nu există.
"Nu se construiesc noi canale, acele naturale sunt lăsate în grija naturii", a clarificat Cosmin Dinescu.
Precizarea vine în contextul în care presa de la Kiev a relatat că Ucraina şi România intenţionează să realizeze o monitorizare ecologică comună a Deltei Dunării de ambele părţi ale graniţei. Anunţul a fost făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, de ambasadorul ucrainean cu însărcinări speciale Aleksei Şovkoplias, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la finalul şedinţei parlamentare în problema dezvoltării regiunii de la Dunăre. "Am reuşit să obţinem acceptul României pentru desfăşurarea unei monitorizări ecologice comune în toată Delta Dunării", a subliniat el.
În acest context, Ukrainski Novini, susţine că, în luna septembrie, Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier din cadrul ONU "a recunoscut că România este cea care nu respectă obligaţiile sale de mediu, prevăzute de convenţie, şi influenţează negativ mediul înconjurător prin lucrările pe care derulează pentru adâncirea unui canal care ar permite accesul unor nave de mare tonaj". De fapt, în susţinerea afirmaţiilor sale, Ucraina a supus analizei membrilor Comitetului amenajarea braţului Sulina, care a avut loc în a doua jumătate a secolului XIX-lea.
Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo a stabilit că Ucraina continuă să încalce obligaţia de a stopa orice lucrări la canalul Bâstroe şi a decis să recomande statelor părţi ca, în cursul următoarei sesiuni, din mai 2011, să reactiveze avertismentul pentru Ucraina sau să adopte un nou avertisment.
