Europa de Est şi Federaţia Rusă - temeri de insecuritate

Ministrul estonian al apărării merge la Washington să ceară garanţii suplimentare de apărare
Ministrul estonian al apărării Jaak Aaviksoo a declarat la 31 octombrie, că încearcă să convingă, în cadrul vizitei la Washington, Statele Unite că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) are nevoie de planuri defensive serioase pentru eventualitatea în care regiunea ţărilor baltice ar fi atacată, anunţă agenţia AP.
Demnitarul guvernului de la Talinn a declarat că Estonia percepe noi ameninţări de când Moscova a invadat Georgia la 7-12 august 2008, iar un atac cibernetic masiv împotriva Estoniei şi provenit tot din Rusia a avut loc în anul 2007.
Jaak Aaviksoo a afirmat că Estonia ar dori ca NATO să ia în considerare nu doar posibilele atacuri convenţionale, dar şi unele de genul terorismului sau al războiului informatic.
Ministrul estonian al apărării se află din data de 29 octombrie, în cadrul unei vizite oficiale în Statele Unite ale Americii. În prima zi a vizitei Jaak Aaviksoo s-a întâlnit cu senatorii John McCain şi Joe Lieberman şi cu congresmanul John Shimkus. La 4 noiembrie, oficialul estonian se întâlneşte cu secretarul american al apărării Robert Gates cu care va discuta despre cooperarea militară SUA-Estonia şi despre viitorul Alianţei Nord-Atlantice.
De la războiul dintre Rusia şi Georgia din august 2008, statele baltice şi state din Europa răsăriteană membre NATO şi UE şi-au exprimat în toată această perioadă temerea că Federaţia Rusă îşi manifestă tot mai vizibil o politică de dezvoltare a capabilităţilor militare prin exerciţii militare şi prin programe de înarmare, prin alocarea unor resurse semnificative de la bugetul de stat pentru dezvoltarea armatei care astfel ar putea afecta stabilitatea în regiune.
Estonia, Letonia şi Lituania, toate membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi foste state ale fostei Uniuni Sovietice, au presat Statele Unite ale Americii şi NATO să îşi crească prezenţa militară pe teritoriul lor.

Exerciţiile militare ale Federaţiei Ruse cresc tensiunea în regiune
Exerciţiile militare desfăşurate în vestul Rusiei şi în Belarus, la începutul acestei luni, demonstrează că acolo unde politica şi planificarea apărării se suprapun intervine intimidarea, precizează, în ediţia din 1 noiembrie, publicaţia The Economist. Exerciţiul militar al Fedraţiei Ruse a simulat un scenariu de conclict militar: etnicii polonezi din vestul Belarusului se revoltă, iar 'teroriştii ' din Lituania atacă enclava rusească Kaliningrad. În acest context, peste 10.000 de militari din Rusia şi Belarus le răspund, apărând Kaliningradul dinspre mare şi trimiţând efective speciale în spatele liniilor inamice. Trei brigade asemănătoare celor ale NATO, una în vizită, una din Estonia, şi una din Letonia invadează apoi vestul Rusiei, însă sunt contracarate cu succes de Divizia 76 Aeropurtata de la Pskov, care primeşte întăriri de la o brigadă de tancuri.
Federaţia Rusă a vrut să dea un semnal clar cu aceste exerciţii militare plasate chiar în imediata apropiere a graniţei NATO, pentru că şi Polonia şi Estonia sunt state membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord s-a extins până la graniţele Rusiei, la 12 state fost comuniste, în pofida protestelor Kremlinului, şi de asemenea Moscova a înţeles că trebuie să trimită un semnal puternic.
Pe de altă parte, analişti militari occidentali au remarcat că Moscova a deplasat distrugătoare şi port-avioane din Marea Neagră şi din flotele sale nordice pentru a susţine forţe navale din Marea Baltică. De asemenea, ei indică spre amplasarea celui mai avansat sistem aerian de apărare S-400 amplasat de Rusia în Belarus, dar şi spre exerciţiile paralele conduse de forţele care păzesc arsenalul nuclear al Kremlinului. Oficiali polonezi, baltici şi din alte ţări se vor întâlni în curând la Varşovia pentru a discuta semnificaţia exerciţiilor.

Ce spun experţii
Maria Lipman, expert în cadrul Centrului Carnegie din Moscova, a declarta la 30 octombrie, conform AFP, că relaţiile dintre Federaţia Rusă şi fostele ţări satelit ale blocului de Est rămân marcate de neîncredere chiar şi după 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Moscova punând pe seama SUA complicarea apropierii sale de bătrâna Europă. ”Aceste raporturi sunt tensionate de amintiri (dureroase) de o parte şi de alta, amintiri care nu dispar aşa de repede”, precizează Maria Lipman, expert la Centrul Carnegie din Moscova.
”Ţările Europei de Est îşi construiesc noua lor identitate insistând asupra revenirii lor în Europa după jugul comunist(...) Rusia suferă la rândul său de pierderea statutului său de superputere”, mai precizează Maria Lipman, potrivit AFP.
Aceste resentimente afectează relaţiile bilaterale şi împiedică o apropiere între Moscova şi Uniunea Europeană, organizaţie în care au fost primite majoritatea fostelor ţări comuniste din Europa de Est. Importante negocieri între Rusia şi UE în vederea unui acord de parteneriat au fost de asemenea blocate timp de doi ani din cauza veto-ului rus asupra produselor din carne poloneze.
Noile opţiuni geopolitice, precum aderarea ţărilor din Europa de est la NATO şi voinţa Poloniei şi a Republicii Cehe de a primi pe teritoriul lor elemente ale scutului antirachetă american exasperează Moscova, care vede în spatele acestor opţiuni mâna Washingtonului.
Mai mult, Polonia şi ţările baltice sunt în prima linie a statelor care se opun proiectului North Stream, un proiect de gazoduct menit să lege Rusia de Germania prin Marea Baltică, considerând că acest proiect este un plan al Moscovei de a ocoli teritoriile lor. Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia susţin cu vehemenţă regimuri prooccidentale în Ucraina şi Georgia, foste republici sovietice pe care Moscova le consideră în continuare ca făcând parte din sfera sa de influenţă.
Vladimir Kumacev, expert al Academiei de Ştiinţe din Rusia, are şi el o opinie similară. 'Pentru a fi utilă Statelor Unite ale Americii, Noua Europă intră în confruntare cu Rusia. Washingtonul nu vrea să vadă Rusia apropiindu-se de UE, ceea ce ar face Europa mai independentă de America', apreciază el. 'Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă sabotează proiecte energetice, sunt împotriva intrării business-ului rusesc în ţările lor în detrimentul întreprinderilor pe care ruşii le-ar fi putut salva', consideră Vladimir Kumacev.

Ce spune secretarul general al NATO
În cadrul vizitei efectuate la Vilnius, la 9 octombrie, secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, a dat asigurări că Federaţia Rusă nu este o ameninţare pentru Alianţa Nord-Atlantică, cu atât mai puţin pentru ţările baltice.
"Nu consider Rusia ca pe o ameninţare, nici pentru baltici, nici pentru alţi membri ai Alianţei", a afirmat el într-un interviu acordat cotidianului lituanian Lietuvos Rytas.
Anders Fogh Rasmussen a declarat că a primit de la Moscova "semnale clare ale interesului ei pentru un nou punct de plecare" în relaţiile cu NATO.
El a subliniat totuşi că "angajamentele şi garanţiile de apărare colectivă ale articolului 5 din acordul nostru sunt ferme... Înţeleg bine preocupările ţărilor baltice, dar cred că dacă ajungem să reducem tensiunile din relaţiile noastre cu Rusia, situaţia securităţii întregii Europe va fi ameliorată şi de ea vor beneficia ţările baltice", a declarat secretarul general al NATO presei.

Europa de Est cere reacţii din partea NATO şi UE
La 2 octombrie, europarlamentarului polonez Pavel Zalewski,a declarat în cadrul unui interviu pentru cotidianului Polska, că la ora actuală, nici NATO, nici UE nu par, însă, interesate să abordeze această problemă. ”Este păcat, deoarece în situaţia în care în UE se vorbeşte despre o cooperare economică şi politică mai strânsă cu Rusia, când noi îi propunem Belarus 'Parteneriatul Estic' această problemă nu trebuie trecută cu vederea”.
Europarlamentarul polonez declară în cadrul aceluiaşi interviu că Varşovia trebuie să caute printre UE şi NATO aliaţi care au acelaşi punct de vedere. Un exemplu în acest sens este demersul iniţiat de Zalewski împreună cu eurodeputatul lituanian Vytautas Landsbergis şi cel estonian, Tunne Kelam, demers în care cei trei îi întreabă pe înaltul reprezentant al UE, Javier Solana, pe comisarul UE pentru politică externă, Benita Ferrero-Waldner, şi pe Karl Bildt în calitate de reprezentant al Suediei, ţară ce deţine în prezent preşedinţia UE, care au fost şi vor fi demersurile lor în legătură cu respectivele exerciţii militare.
Potrivit lui Zalewski, manevrele militare 'Ladoga 2009', în timpul cărora s-au exersat acţiuni de protejare a gazoductului încă inexistent North Stream, au presupus concentrarea unor unităţi militare ruseşti nu doar de la Marea Baltică, ci şi din alte flote ruseşti, ceea ce înseamnă că Rusia se pregăteşte să facă faţă nu unui simplu atac terorist, ci unui atac militar cu o mare concentare de forţe. ”Aceasta este o situaţie periculoasă, pe care noi o interpretăm drept un prim pas în direcţia militarizării Marii Baltice - la ora actuală o mare cu statut neutru, folosită în scopuri economice”, declară europarlamentarul polonez, subliniind că este necesară o reacţie din partea UE, deoarece Marea Baltică este înconjurată în mare parte de ţări membre ale organizaţiei europene.
Europarlamentarul Pavel Zalewski atenţionează în legătură cu planurile de reînarmare ale Federaţiei Ruse, pe care le estimează la aproape 200 de milioane de dolari şi care ar trebui să îngrijoreze NATO şi UE. ”Însă NATO doarme /.../ Doar atunci când în Europa Centrală şi de Est vor apărea baze NATO serioase, se va putea vorbi despre o garanţie militară, şi nu doar politică, privind securitatea membrilor săi”, afirmă europarlamentarul polonez.

Turneul lui Biden în Europa de Est a  urmărit reasigurarea flancului estic al NATO
În ediţia din 27 octombrie, Revista 22, publică un articol ”Biden reasigură flancul estic” în care sunt citaţi experţi americani în probleme de apărare şi securitate, Alexander Vershbow şi Wess Mitchell şi care aduc în discuţie credibilitatea şi valabilitatea Articolului 5 al Tratatului de la Washington pentru consistenţa garanţiilor de securitate pe care statele estice ale NATO le cer în faţa unui eventual pericol venit din partea Moscovei.
La data de 22 octombrie, Alexander Vershbow, un înalt oficial de la Pentagon, a declarat, la Bratislava, cu ocazia reuniunii informale a miniştrilor apărării ai NATO, că NATO ar trbui să redcateze planuri prudente de apărare pentru toate statele membre şi reluarea manevrelor militare comune pentru a pregăti Alianţa să răspundă oricăror ameninţări teritoriale potenţiale.
„Angajamentul nostru faţă de securitatea fiecărui aliat este absolut sacrosanct“, dar în acelaşi timp Alianţa trebuie să dezvolte forţe flexibile capabile să opereze atât în jurul periferiei, cât şi la distanţă strategică, a mai declarat Alexander Vershbow, conform Revistei 22.
Turneul vicepreşedintelui american Joe Biden pune în practică filosofia unui vechi principiu al politicii externe promovate de Lordul Salisbury: „guvernarea este arta punerii în scenă“, precizează aceeaşi sursă. „Trebuie să mergem dincolo de cuvinte. Credibilitatea articolului 5 trebuie să se sprijine pe capabilităţi, pe logistică“, a declarat, conform sursei citate, Wess Mitchell, director de cercetare la Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington D.C.
Turneul diplomatic desfăşurat de Joe Biden, în Europa Centrală şi de Est a avut scopul reafirmării importanţei flancului estic pentru politica externă americană, precizează Octavian Manea în cadrul aceluiaşi articol. Componenta de „reasigurare strategică“ se desprinde ca fiind laitmotivul campaniei vicepreşedintelui SUA. Miza reală o reprezintă reafirmarea credibilităţii articolului 5 al NATO, mai precizeează Octavian Manea în acelaşi articol.